EXAMINATÓR, -OÁRE, examinatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care examinează. [Pr.: eg-za-] – Din fr. examinateur, lat. examinator, -oris.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EXAMINATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care examinează. (< fr. examinateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EXAMINATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care examinează. [Pron. eg-za-. / cf. fr. examinateur].
Sursa: Dicționar de neologisme
*examinatór, -oáre adj. și s. Care examinează. – Ob. egz-.
Sursa: Dicționaru limbii românești
examinatór [x pron. gz] adj. m., s. m., pl. examinatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. examinatoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită examinator m. cel ce examinează.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
EXAMINATÓR, -OÁRE, examinatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care examinează. [Pr.: eg-za-] – Din fr. examinateur, lat. examinator.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)