EUFÓRIC, -Ă, euforici, -ce, adj. De euforie, care se referă la euforie, care provoacă euforia. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a EUFÓRIC, -Ă I. adj. referitor la euforie. II. adj., s. m. f. (om cu temperament) înclinat spre euforie. (< fr. euphorique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EUFÓRIC, -Ă adj. De euforie. [< fr. euphorique].
Sursa: Dicționar de neologisme
eufóric (e-u-) adj. m., pl. eufórici; f. eufórică, pl. eufóriceSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită EUFÓRIC, -Ă, euforici, -ce, adj. De euforie, care se referă la euforie, care provoacă euforia. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)