Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele etnic:

ÉTNIC, -Ă, etnici, -ce, adj. Referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume etnic= nume de popor. – Din fr. ethnique, lat. ethnicus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ÉTNIC, -Ă adj. referitor la apartenența la un popor, la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ nume ~ = etnonim. (< fr. ethnique, lat. ethnicus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ETNIC, -Ă adj. Referitor la apartenența la un popor; specific unui popor. ◊ Nume etnic = nume de popor. [Cf. fr. ethnique, lat. ethnicus, gr. ethnos – popor].
Sursa: Dicționar de neologisme

étnic (étnică), adj. – Referitor la apartenența la un popor. Fr. ethnique. Var. etnicesc, adj. (păgîn), din ngr. ἐθνιϰός, este din sec. XVII, astăzi înv. (Murnu 23).
Sursa: Dicționarul etimologic român

*étnic, -ă adj. (vgr. ethnikós). La vechiĭ autorĭ bisericeștĭ, păgîn. Relativ la rasă, național: influențe etnice, nume etnic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ETNIC (‹ fr., lat.) adj. Referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume e. = nume de popor. Grup e. = parte a populației dintr-o societate vorbind aceeași limbă, împărtășind aceleași atitudini, comportamente, trăsături mentale etc. ca produs al originii și tradiției culturale comune. Într-o societate, g.e. poate fi asimilat când adoptă modelele culturale comune, sau dominat, atunci când este controlat și i se impune cultura unui alt grup; mai poate fi asociat cu alte grupuri, fiecare păstrându-și însă identitatea culturală.
Sursa: Dicționar enciclopedic

étnic adj. m., pl. étnici; f. étnică, pl. étnice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

etnic a. care e particular unor popoare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÉTNIC, -Ă, etnici, -ce, adj. Referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ◊ Nume etnic = nume de popor. Grup etnic = parte a populației dintr-o societate vorbind aceeași limbă, împărtășind aceleași atitudini, comportamente, trăsături mentale etc. ca produs al originii și tradiției culturale comune. – Din fr. ethnique, lat. ethnicus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)