Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele eretic:

ERÉTIC, -Ă, eretici, -ce, s. m. și f. (Adesea adjectival) Adept, susținător, propovăduitor al unei erezii. – Din sl. eretikŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ERÉTIC, -Ă adj. Referitor la o erezie, cu caracter de erezie. // s.m. și f. Adept, propovăduitor al unei erezii. [Cf. fr. hérétique, it. eretico, gr. hairetikos].
Sursa: Dicționar de neologisme

*erétic, -ă adj. (vgr. ῾airetikós). Eterodox, de erezie: gîndire eretică. Subst. Adept al uneĭ ereziĭ. Eretíc și iritíc s. (vsl. ĭeretikŭ, rus. eretík, după ngr. Cp. cu singlitíc). Pop. Erétic, nelegĭuit. V. proclet.
Sursa: Dicționaru limbii românești

erétic s. m., pl. erétici
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

eretic a. ce ține de erezie: propozițiune eretică. ║ m. cel ce profesează o erezie.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ERÉTIC, -Ă, eretici, -ce, s. m. și f. (Adesea adjectival) Adept, susținător, propovăduitor al unei erezii. – Din sl. eretikŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)