ENDOFAZÍE s. f. (Psih.) Trăire interioară a actului vorbirii; limbaj interior. – Din fr. endophasie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ENDOFAZÍE s. f. trăire interioară a actului vorbirii, fără exteriorizare verbală. (< fr. endophasie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ENDOFAZÍE s.f. Trăire interioară a actului vorbirii, limbaj interior. [Gen. -iei. / < fr. endophasie, cf. gr. endon – înăuntru, phasis – vorbire].
Sursa: Dicționar de neologisme
ENDOFAZÍE s. f. (Psih.) Trăire interioară a actului vorbirii; limbaj interior. – Din fr. endophasie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)