ELEUTERÍE, (2) eleuterii, s. f. 1. Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. 2. (La pl.) Serbări care se celebrau în cinstea unei victorii. [Pr.: -le-u-] – Din fr. éleuthérie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ELEUTERÍE s. f. 1. guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. 2. (pl.) serbări care se celebrau în amintirea unei victorii. (< fr. éleuthérie, gr. eleutheria, libertate)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ELEUTERÍE s.f. (Ist.) Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. ♦ (La pl.) Serbări care se celebrau în amintirea unei victorii. [Pron. -le-u-, gen. -iei. / < fr. éleuthérie, gr. eleutheria – libertate].
Sursa: Dicționar de neologisme
!eleuteríe (-le-u-) s. f., art. eleutería, g.-d. art. eleuteríei; (serbări) pl. eleuteríi, art. eleuteríileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ELEUTERÍE, (2) eleuterii, s. f. 1. Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. 2. (La pl.) Serbări care se celebrau în cinstea unei victorii. [Pr.: -le-u-] – Din fr. éleuthérie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)