ELECTROVALÉNȚĂ, electrovalențe, s. f. Legătură chimică stabilită între ioni cu sarcini electrice de semn contrar, datorită forțelor de atracție dintre aceștia. – Din fr. électrovalence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ELECTROVALÉNȚĂ s. f. legătură chimică stabilită între ioni cu sarcini electrice de semn contrar, datorită forțelor electrostatice de atracție dintre aceștia. (< fr. électrovalence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ELECTROVALÉNȚĂ s.f. Legătură chimică rezultată prin deplasarea unui electron de la un atom la altul. [Cf. fr. électrovalence].
Sursa: Dicționar de neologisme
electrovalénță s. f., g.-d. art. electrovalénței; pl. electrovalénțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ELECTROVALÉNȚĂ, electrovalențe, s. f. Legătură chimică stabilită între ioni cu sarcini electrice de semn contrar, datorită forțelor de atracție dintre aceștia. – Din fr. électrovalence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)