Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele electrofor:

ELECTROFÓR, electrofoare, s. n. Dispozitiv pentru experiențe de laborator, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc. – Din fr. électrophore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ELECTROFÓR s. n. aparat de laborator cu care se demonstrează apariția electricității prin frecare sau prin influență. (< fr. électrophore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ELECTROFÓR s.n. Aparat de laborator cu care se demonstrează apariția electricității prin influență electrostatică. [Pl. -oare, (s.m.) -ri. / < fr. électrophore, cf. fr. électro-, gr. phoros – care poartă].
Sursa: Dicționar de neologisme

*electrofór n., pl. oare (electr- și -for ca în fos-for). Instrument de condensat electricitatea.
Sursa: Dicționaru limbii românești

electrofór (dispozitiv) s. n., pl. electrofoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ELECTROFÓR, electrofoare, s. n. Dispozitiv pentru experiențe de laborator, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc. – Din fr. électrophore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ELECTROFÓR, electrofoare, s. n. Dispozitiv pentru experiențe de laborator, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc. – Din fr. électrophore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ELECTROFÓR s. n. aparat de laborator cu care se demonstrează apariția electricității prin frecare sau prin influență. (< fr. électrophore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

ELECTROFÓR s.n. Aparat de laborator cu care se demonstrează apariția electricității prin influență electrostatică. [Pl. -oare, (s.m.) -ri. / < fr. électrophore, cf. fr. électro-, gr. phoros – care poartă].
Sursa: Dicționar de neologisme

*electrofór n., pl. oare (electr- și -for ca în fos-for). Instrument de condensat electricitatea.
Sursa: Dicționaru limbii românești

electrofór (dispozitiv) s. n., pl. electrofoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ELECTROFÓR, electrofoare, s. n. Dispozitiv pentru experiențe de laborator, alcătuit dintr-un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul disc. – Din fr. électrophore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)