EIDETÍSM s. n. Anomalie întâlnită în special la copii, care constă în reprezentarea foarte vie a obiectelor văzute anterior, ca și cum acestea ar fi prezente. [Pr.: e-i-] – Din fr. eidétisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
EIDETÍSM s. n. formă specifică a memoriei vizuale, constând în reproducerea vie a imaginilor, a unor obiecte văzute cândva. (< fr. eidétisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
EIDETÍSM s.n. Formă specifică a memoriei vizuale, constând în reproducerea vie a imaginilor. ♦ Dispoziție de a vedea după voință lucruri imaginare. [< fr. eidétisme, cf. gr. eidos – imagine, esență].
Sursa: Dicționar de neologisme
eidetísm (e-i-) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită EIDETÍSM s. n. Anomalie întâlnită în special la copii, care constă în reprezentarea foarte vie a obiectelor văzute anterior, ca și cum acestea ar fi prezente. [Pr.: e-i-] – Din fr. eidétisme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 