ECTOPLÁSMĂ, ectoplasme, s. f. 1. Zonă periferică a citoplasmei celulare; hialoplasmă. 2. Substanță spirituală pe care spiritiștii susțin că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă. – Din fr. ectoplasme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ECTOPLÁSMĂ s. f. 1. strat superficial hialin al citoplasmei celulelor; hialoplasmă. 2. substanță spirituală pe care spiritiștii pretind că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă. (< fr. ectoplasme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ECTOPLÁSMĂ s.f. 1. (Biol.) Strat superficial al protoplasmei celulare; hialoplasmă. 2. Substanță spirituală pe care spiritiștii pretind că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă. [< fr. ectoplasme, cf. gr. ektos – în afară, plasma – formație].
Sursa: Dicționar de neologisme
ectoplásmă (-to-plas-) s. f., g.-d. art. ectoplásmei; pl. ectoplásmeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ECTOPLÁSMĂ, ectoplasme, s. f. 1. Zonă periferică a citoplasmei celulare; hialoplasmă. 2. Substanță spirituală pe care spiritiștii susțin că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă. – Din fr. ectoplasme.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)