Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele ectenie:

ECTÉNIE, ectenii, s. f. (în Biserica ortodoxă) Șir de rugăciuni rostite de preot sau de diacon în cursul serviciului religios. – Din ngr. ektenís.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



ecténie (ecténii), s. f. – Șir de rugăciuni rostite în timpul slujbei. Ngr. ἐϰτένεια. Sec. XVII.
Sursa: Dicționarul etimologic român

ecténie f. (ngr. ekténia, d. vgr. ekténeia, rugăcĭune stăruitoare, d. ektenés, întins, stăruitor. V. ipo-tenuză, te-tanos). Rugăcĭune în stihurĭ scurte pe care o spune diaconu în mijlocu bisericiĭ saŭ, în lipsa luĭ, preutu [!] în altar. – Și icténie.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ecténie (-ni-e-) s. f., art. ecténia (-ni-a), g.-d. art. ecténiei; pl. ecténii, art. ecténiile (-ni-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ectènie f. rugăciune continuată, constând din mai multe cereri: și popii... ceteau ectenii de comând (COȘBUC). [Gr. mod.].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ECTÉNIE, ectenii, s. f. (În Biserica ortodoxă) Rugăciune de cerere sau de mulțumire rostită de către preot sau diacon, la care se răspunde prin: „Doamne miluiește” ori „Dă, Doamne”. – Din ngr. ektenís.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)