DUMBÉȚ, dumbeți, s. m. Plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine la vârful tulpinii; sclipeț (Teucrium chamaedrys). [Var.: dumbắț s. m. ] – Din sl. donbĭcĭ.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a dumbéț s. m., pl. dumbéțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
dumbeț m. plantă ce crește prin tufișuri, pe marginea pădurilor (Teucrium chamaedrys). [Slav. *DÕBĬȚĬ (cf. DÕBŬ, arbore)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DUMBÉȚ, dumbeți, s. m. Plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine la vârful tulpinii; sclipeț (Teucrium chamaedrys). [Var.: dumbắț s. m.] – Din sl. donbĭcĭ.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)