DROGHÍST, -Ă, droghiști, -ste, s. m. și f. Persoană calificată care servește într-o drogherie; proprietar al unei drogherii. – Din fr. droguiste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DROGHÍST, -Ă s. m. f. comerciant care ține o drogherie; cel care lucrează într-o drogherie. ◊ fabricant de droguri. (< fr. droguiste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DROGHÍST, -Ă s.m. și f. Comerciant care ține o drogherie; tehnician care lucrează într-o drogherie. ♦ Fabricant de droguri. [< fr. droguiste].
Sursa: Dicționar de neologisme
* droghíst, -ă s. (fr. droguiste). Care vinde drogurĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
droghíst (înv.) s. m., pl. droghíștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită droghist m. negustor de droguri.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DROGHÍST, -Ă, droghiști, -ste, s. m. și f. (Înv.) Persoană calificată care servește într-o drogherie; proprietar al unei drogherii. – Din fr. droguiste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)