DONJUÁN, donjuani, s. m. (Fam. și ir.) Bărbat care umblă întruna după aventuri amoroase; om seducător, crai. [Pr.: -ju-an, j pron. și sp. h] – Din fr. don Juan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DONJUÁN I-HUAN/ s. m. (fam.) bărbat ahtiat după aventuri amoroase; om seducător, crai. (< fr. donjuan)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DONJUÁN s.m. (Fam.) Bărbat ahtiat după aventuri amoroase; cuceritor; crai. [Pron. -ju-an și -hu-an. / < fr. donjuan, cf. Don Juan – celebru nobil spaniol care apare ca personaj în multe opere, printre care o comedie a lui Molière].
Sursa: Dicționar de neologisme
donjuán (tip uman) (-ju-an) s. m., pl. donjuániSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Don Juán (personaj) (Ju-an) s. propriu m.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită donjuan, donjuani s. m. (iron.) bărbat afemeiat; seducătorSursa: Dicționar de argou al limbii române * don Juan m. (d. Don Juan, un tip dintr’o comedie a luĭ Molière). Seducător nelegĭuit.
Sursa: Dicționaru limbii românești
DON JUAN [don huán], personaj legendar, tipul seducătorului orgolios și cinic. Își are originea în cronicile spaniole. Conturat pentru întâia oară în piesa „Seducătorul din Sevilla” de Tirso de Molina, a inspirat numeroase ale opere literare și muzicale (de Mozart, Molière, Byron, G. B. Shaw ș.a.).Sursa: Dicționar enciclopedic Don Juan m. 1. numele unui personaj principal într’o comedie de Molière; 2. fig. tipul desfrânatului, al seducătorului nelegiuit.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DONJUÁN, donjuani, s. m. Bărbat care umblă întruna după aventuri amoroase; om seducător, crai. [Pr.: -ju-an, j pron. și sp. h] – Din fr. don Juan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)