DIURNÍST, -Ă, diurniști, -ste, s. m. și f. Persoană angajată și plătită cu ziua; ziler. [Pr.: di-ur-] – Diurnă + suf. -ist.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DIURNÍST, -Ă adj., s. m. f. angajat plătit cu ziua; zilier. (< it. diurnista)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DIURNÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care este angajată și plătită pentru lucrări extraordinare; zilier, temporar. [Pron. di-ur-. / cf. it. diurnista].
Sursa: Dicționar de neologisme
diurnist, -ă, diurniști, -te s. m., s. f. (iron.) delapidator.Sursa: Dicționar de argou al limbii române * diurníst, -ă adj. s. și adj. (d. diurnă). Plătit cu diurnă: funcționar diurnist.
Sursa: Dicționaru limbii românești
diurníst (rar) (di-ur-) s. m., pl. diurníștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DIURNÍST, -Ă, diurniști, -ste, s. m. și f. (Rar) Persoană angajată și plătită cu ziua; ziler. [Pr.: di-ur-] – Diurnă + suf. -ist.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)