DISTOCÍE s. f. naștere dificilă. (< fr. dystocie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DISTOCÍE s.f. (Vet.) Naștere grea, dificilă la animale. [Gen. -iei. / < fr. dystocie, cf. gr. dys – dificil, tokos – naștere].
Sursa: Dicționar de neologisme
* distocíe f. (vgr. dystokia, d. dys-, cu greŭ, și tókos, naștere. V. dis- 3). Med. Naștere anevoĭoasă orĭ funestă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
DISTOCÍE (‹ fr.; {s} gr. dystokia „naștere grea”) s. f. (MED., VET. MED.) Desfășurare anormală a actului fătării la animale sau a nașterii la om, care necesită intervenție obstreticală. Se datorează, de regulă, poziției sau dezvoltării anormale a fătului.Sursa: Dicționar enciclopedic distocíe s. f., art. distocía, g.-d. distocíi, art. distocíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită