dins și dîns (din dînsu, însu, ins), în loc dins-de-, dîns-de- (pron. dînz-de din pricina luĭ d), foarte de dimineață, cu noaptea'n cap, în zorĭ (Munt. vest): a te scula dins-de-dimineață. – În Munt. est dis-de- și des-de-, în Mold. des-de- (pop. dis-de-), pron. dez-de, diz-de. V. dînsu.
Sursa: Dicționaru limbii românești