DILOGÍE s. f. 1. sens dublu, echivoc. 2. operă dramatică cu două acțiuni distincte. (< fr. dilogie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DILOGÍE s.f. 1. Sens dublu, echivoc. 2. Operă dramatică care conține două acțiuni distincte. [Gen. -iei. / < fr. dilogie, cf. gr. dis – doi, logos – semnificație].
Sursa: Dicționar de neologisme
dilogíe s. f., art. dilogía, g.-d. art. dilogíei; pl. dilogíi, art. dilogíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită