DILÍU, -ÍE, dilii, adj. (Arg.) Nebun, sărit de pe fix, aiurit – Din țig. dilo.
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
diliu. -ie, dilii adj. v. dilimac.Sursa: Dicționar de argou al limbii române dilíu, adj. – 1. Nebun. 2. Năuc, zăpăcit. – Din tc. deli (MDA).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
*dilíu (nebun) (fam.) adj. m., s. m.; adj. f., s. f. dilíe; pl. m. și f. dilíi, art. m. dilíii (-li-ii)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DILÍU, -ÍE, dilii, s. m. și f., adj. (Fam.) (Om) aiurit, nebun. – De la dili.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 