Cautam colaborator matematica

Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele diagnostic:

DIAGNÓSTIC, diagnostice, s. n. Determinarea precisă a bolii de care suferă cineva, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator; diagnoză. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIAGNÓSTIC s. n. 1. determinarea de către medic a unei boli pe baza manifestărilor clinice și de laborator; diagnoză. 2. (fig.) previziune, ipoteză pornind de la anumite semne. (< fr. diagnostic, gr. diagnostikos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


DIAGNÓSTIC s.n. 1. Determinare precisă a unei boli după manifestările pe care le prezintă; diagnoză. ♦ (Fig.) Previziune, ipoteză trasă din anumite semne. 2. (Cib.) Metodă de depistare și eventual de corijare fie a erorilor într-un program, fie efectul slăbiciunilor în circuitul unui ordinator. [Pl. -ce, -curi. / < fr. diagnostic, cf. gr. diagnostikos – care cunoaște].
Sursa: Dicționar de neologisme

* diagnóstic, -ă adj. (vgr. diagnostikós. V. gnostic). Med. Relativ la diagnoză: semnele diagnostice ale frigurilor. S.n.. pl. e și urĭ. Diagnoză.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!diagnóstic (di-ag-nos-/-a-gnos-) s. n., pl. diagnóstice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

diagnostic n. arta de a distinge boalele după simptomele lor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DIAGNÓSTIC, diagnostice, s. n. Identificarea unei afecțiuni, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator; diagnoză. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DIAGNÓSTIC, diagnostice, s. n. Determinarea precisă a bolii de care suferă cineva, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator; diagnoză. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIAGNÓSTIC s. n. 1. determinarea de către medic a unei boli pe baza manifestărilor clinice și de laborator; diagnoză. 2. (fig.) previziune, ipoteză pornind de la anumite semne. (< fr. diagnostic, gr. diagnostikos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

DIAGNÓSTIC s.n. 1. Determinare precisă a unei boli după manifestările pe care le prezintă; diagnoză. ♦ (Fig.) Previziune, ipoteză trasă din anumite semne. 2. (Cib.) Metodă de depistare și eventual de corijare fie a erorilor într-un program, fie efectul slăbiciunilor în circuitul unui ordinator. [Pl. -ce, -curi. / < fr. diagnostic, cf. gr. diagnostikos – care cunoaște].
Sursa: Dicționar de neologisme

* diagnóstic, -ă adj. (vgr. diagnostikós. V. gnostic). Med. Relativ la diagnoză: semnele diagnostice ale frigurilor. S.n.. pl. e și urĭ. Diagnoză.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!diagnóstic (di-ag-nos-/-a-gnos-) s. n., pl. diagnóstice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

diagnostic n. arta de a distinge boalele după simptomele lor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DIAGNÓSTIC, diagnostice, s. n. Identificarea unei afecțiuni, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator; diagnoză. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)