Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele deșănțare:
DESANTÁRE,desantări, s. f. Acțiunea de a desanta. – V. desanta. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
DESANTÁRE,desantări, s. f. Acțiunea de a desanta. – V. desanta. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
deșănțáre s. f., g.-d. art. deșănțắrii; pl. deșănțắri Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
DEȘĂNȚÁRE,deșănțări, s. f. (Adesea fig.) Destrăbălare, dezmăț. – V. deșănța. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
desantare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul desanta
deșănțare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul deșănța