DEZECHILÍBRU s. n. Lipsă de echilibru. ♦ Fig. Tulburare mintală; lipsă de judecată clară. – Din fr. déséquilibre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEZECHILÍBRU s. n. 1. lipsă de echilibru. 2. (fig.) tulburare mintală; pierdere a judecății. (< fr. déséquilibre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DEZECHILÍBRU s.n. 1. Lipsă de echilibru. 2. (Fig.) Tulburare mintală; pierdere a judecății. [Pl. -re. / < fr. déséquilibre].
Sursa: Dicționar de neologisme
!dezechilíbru (de-ze-, -li-bru/dez-e-) s. n., art. dezechilíbrulSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DEZECHILÍBRU s. n. Lipsă de echilibru. ♦ Fig. Tulburare mintală; lipsă de judecată clară. – Din fr. déséquilibre.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)