Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele devota:

DEVOTÁ, devotez, vb. I. Refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



DEVOTÁ vb. refl. a servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica. (< lat. devotare, după fr. dévouer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

DEVOTÁ vb. I. refl. A servi pe cineva cu devotament; a se consacra, a se pune în slujba..., a se dedica, a se jertfi. [P.i. -tez. / < lat. devotare, cf. it. devotare].
Sursa: Dicționar de neologisme

devotá (devotéz, devotát), vb.1. A consacra, a oferi, a destina. – 2. (Refl.) A se dărui, a se jertfi. Lat. devotare (sec. XIX). – Der. devotament, s. n. (abnegație, sacrificiu; fidelitate), pe baza fr. dévouement.
Sursa: Dicționarul etimologic român

!devotá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se devoteáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

devotà v. a se consacra cu totul, a se sacrifica pentru altul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DEVOTÁ, devotez, vb. I. Refl. A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime. – Din lat. devotare, fr. dévouer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

devota - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul devot

devotă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul devot