DEVIAȚIONÍST, -Ă, deviaționiști, -ste s. m. și f. Deviator. [Pr.: -vi-a-ți-o-] – Din fr. déviationniste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEVIAȚIONÍST, -Ă adj., s. m. f. deviator (II). (< fr. déviationniste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DEVIAȚIONÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care are o atitudine neconformă cu o linie politică; propriu deviatorilor. [< fr. déviationniste].
Sursa: Dicționar de neologisme
deviaționíst (-vi-a-ți-o-) s. m., pl. deviaționíștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DEVIAȚIONÍST, -Ă, deviaționiști, -ste, s. m. și f. Deviator. [Pr.: -vi-a-ți-o-] – Din fr. déviationniste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)