DESTRUCȚIÚNE s. f. 1. distrugere, nimicire. 2. reducere a altitudinii reliefului sub acțiunea agenților geomorfologici interni sau externi. (< fr. destruction, lat. destructia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DESTRUCȚIÚNE s.f. (Rar) Distrugere, nimicire. ♦ (Geol.) Reducere a altitudinii reliefului sub acțiunea agenților geomorfologici interni sau externi. [Var. destrucție s.f. / < fr. destruction].
Sursa: Dicționar de neologisme
*destrucțiúne f. (lat. de-strúctio, -ónis; fr. destruction. V. con-strucțiune). Acțiunea de distrugere, nimicire: destrucțiunea Cartaginiĭ. – Și -úcție. Și di- (it. distruzione). Maĭ des distrúgere.
Sursa: Dicționaru limbii românești