DESCOPERTÁ vb. I v. decoperta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DESCOPERTÁ vb. I. tr. (Geol.) A supune operației de descopertare. [< fr. décoperter, cf. it. discopertare].
Sursa: Dicționar de neologisme
DESCOPERTÁ vb. I v. decoperta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DESCOPÉRTĂ s. f. v. decopertă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DESCOPÉRTĂ s.f. (Tehn.) Lucrare pregătitoare în cariere prin care se îndepărtează stratul de pământ aflat deasupra zăcământului. [Cf. it. discoperta, fr. découverte].
Sursa: Dicționar de neologisme
DESCOPÉRTĂ s. f. v. decopertă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)