Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele deschidere:

DESCHÍDERE, deschideri, s. f. I. Acțiunea de a (se) deschide și rezultatul ei. ♦ (La șah) Primele mișcări cu care începe o partidă. ♦ (Sport) Trecere a mingii de către un jucător unui coechipier, pentru a întreprinde o acțiune ofensivă. ◊ Expr. În deschidere = în primul meci dintr-un cuplaj sportiv. II. 1. Distanța, depărtarea dintre fălcile (2) unei unelte de prindere, ale unei piese de apucat sau ale unui dispozitiv (1) de fixare pentru prelucrarea pieselor. ♦ Distanța orizontală dintre marginile spațiului unui gol. 2. Spațiu liber într-un zid, într-un perete etc., pentru iluminare și aerisire sau pentru circulație. ♦ Locul unde apare sau unde se formează o deschizătură, o gaură, o intrare. 3. Loc unde apar la suprafață rocile de adâncime în urma eroziunii (1) scoarței pământului. ◊ Deschidere geologică = loc unde apar, la suprafața pământului, rocile sau mineralele; afloriment. 4. (Lingv.) Lărgimea canalului fonator în timpul articulării unui sunet. [Var.: (pop.) deșchídere s. f.] – V. deschide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



deschídere f. Acțiunea de a deschide. Deschizătură, spațiŭ între doĭ stîlpĭ ș.a.: pod cu deschiderĭ de 50 de metri.
Sursa: Dicționaru limbii românești

deschídere s. f., g.-d. art. deschíderii; pl. deschíderi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

DESCHÍDERE, deschideri, s. f. I. Acțiunea de a (se) deschide și rezultatul ei. ♦ (La șah) Mutare sau serie de mutări cu care începe o partidă. ♦ (Sport) Pasare a mingii de către un jucător unui coechipier, pentru a întreprinde o acțiune ofensivă. ◊ Expr. În deschidere = în primul meci dintr-o competiție. II. 1. Distanța, depărtarea dintre fălcile unei menghine, ale unui clește etc. ♦ Distanța orizontală dintre marginile spațiului unui gol. 2. Spațiu liber într-un zid, într-un perete etc., pentru iluminare și aerisire sau pentru circulație. ♦ Locul unde apare sau unde se formează o deschizătură, o gaură, o intrare. 3. Loc unde apar la suprafață rocile de adâncime în urma eroziunii scoarței pământului. ◊ Deschidere geologică = loc unde apar, la suprafața pământului, rocile sau mineralele; afloriment. 4. (Lingv.) Lărgimea canalului fonator în timpul articulării unui sunet. [Var.: (pop.) deșchídere s. f.] – V. deschide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEȘCHÍDERE s. f. v. deschidere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEȘCHÍDERE s. f. v. deschidere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

deschidere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul deschide

deșchidere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul deșchide