DEPĂNÁT1, depănáturi, s. n. Faptul de a depăna; depănare. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEPĂNÁT2, -Ă, depănați, -te, adj. (Despre fire) Strâns în scul, în ghem sau pe mosor. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
depănát n., pl. urĭ. Acțiunea de a depăna. Fig. Fam. Iaŭ la depănat, iaŭ din scurt, trag un frecuș, mustru.
Sursa: Dicționaru limbii românești
depănát (depănare) s. n., pl. depănáturiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită depănat n. 1. lucrarea de a depana și rezultatul ei; 2. fig. fam. frecuș: las' pe mine, ți-l iau eu la depănat CR. [V. depănà].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DEPĂNÁT1, depănaturi, s. n. Faptul de a depăna; depănare. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DEPĂNÁT2, -Ă, depănați, -te, adj. (Despre fire) Strâns în scul, în ghem sau pe mosor. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
DEPĂNÁT1, depănáturi, s. n. Faptul de a depăna; depănare. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEPĂNÁT2, -Ă, depănați, -te, adj. (Despre fire) Strâns în scul, în ghem sau pe mosor. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a depănát n., pl. urĭ. Acțiunea de a depăna. Fig. Fam. Iaŭ la depănat, iaŭ din scurt, trag un frecuș, mustru.
Sursa: Dicționaru limbii românești
depănát (depănare) s. n., pl. depănáturiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită depănat n. 1. lucrarea de a depana și rezultatul ei; 2. fig. fam. frecuș: las' pe mine, ți-l iau eu la depănat CR. [V. depănà].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DEPĂNÁT1, depănaturi, s. n. Faptul de a depăna; depănare. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DEPĂNÁT2, -Ă, depănați, -te, adj. (Despre fire) Strâns în scul, în ghem sau pe mosor. – V. depăna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
depănat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul depăna
depanat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul depana