Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele departament:

DEPARTAMÉNT, departamente, s. n. 1. Subdiviziune a unui minister. 2. (În unele state, de ex. în S.U.A.) Minister. 3. (În unele state, de ex. în Franța) Unitate administrativ-teritorială. – Din fr. département.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEPARTAMÉNT s. n. 1. ramură importantă a administrației de stat sau a unei instituții; (în unele țări) minister. ♦ ~ de stat = titulatura oficială a Ministerului Afacerilor Externe al S. U. A. 2. unitate administrativ-teritorială în Franța. (< fr. département)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


DEPARTAMÉNT s.n. 1. Ramură importantă a administrației de stat sau a unei instituții; departament de stat = denumirea oficială a Ministerului Afacerilor Externe al S.U.A. 2. Unitate administrativ-teritorială în Franța, condusă de către un prefect. [Pl. -te, -turi. / < fr. département].
Sursa: Dicționar de neologisme

*departamént n., pl. e (fr. départament, plecare, depărtare, departament, d. départir, a distribui, a împărți; it. departimento; sp. [d. fr.] -amento. V. despart). Minister, parte din afacerile statuluĭ cîtă revine unuĭ ministru: departamentu cultelor. Fie-care din cele 86 de județe conduse de cîte un prefect în Francia. – Maĭ bine ar fi departiment, după cum se vede din compartiment și despărțimînt, că vin de la un verb de conj. IV.
Sursa: Dicționaru limbii românești

departamént s. n., pl. departaménte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

departament n. 1. partea din administrațiunea unui Stat atribuită unui ministru: departamentul justiției; 2. diviziune administrativă: Franța are departamente, împărțite în arondismente și subîmpărțite în cantoane și comune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DEPARTAMÉNT, departamente, s. n. 1. Subdiviziune a unui minister sau a unui organism, întreprindere etc. 2. (În SUA) Minister. 3. (În Franța) Unitate administrativ-teritorială. – Din fr. département.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEPARTAMÉNT, departamente, s. n. 1. Subdiviziune a unui minister. 2. (În unele state, de ex. în S.U.A.) Minister. 3. (În unele state, de ex. în Franța) Unitate administrativ-teritorială. – Din fr. département.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEPARTAMÉNT s. n. 1. ramură importantă a administrației de stat sau a unei instituții; (în unele țări) minister. ♦ ~ de stat = titulatura oficială a Ministerului Afacerilor Externe al S. U. A. 2. unitate administrativ-teritorială în Franța. (< fr. département)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

DEPARTAMÉNT s.n. 1. Ramură importantă a administrației de stat sau a unei instituții; departament de stat = denumirea oficială a Ministerului Afacerilor Externe al S.U.A. 2. Unitate administrativ-teritorială în Franța, condusă de către un prefect. [Pl. -te, -turi. / < fr. département].
Sursa: Dicționar de neologisme

*departamént n., pl. e (fr. départament, plecare, depărtare, departament, d. départir, a distribui, a împărți; it. departimento; sp. [d. fr.] -amento. V. despart). Minister, parte din afacerile statuluĭ cîtă revine unuĭ ministru: departamentu cultelor. Fie-care din cele 86 de județe conduse de cîte un prefect în Francia. – Maĭ bine ar fi departiment, după cum se vede din compartiment și despărțimînt, că vin de la un verb de conj. IV.
Sursa: Dicționaru limbii românești

departamént s. n., pl. departaménte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

departament n. 1. partea din administrațiunea unui Stat atribuită unui ministru: departamentul justiției; 2. diviziune administrativă: Franța are departamente, împărțite în arondismente și subîmpărțite în cantoane și comune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DEPARTAMÉNT, departamente, s. n. 1. Subdiviziune a unui minister sau a unui organism, întreprindere etc. 2. (În SUA) Minister. 3. (În Franța) Unitate administrativ-teritorială. – Din fr. département.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)