DECORTICÁȚIE, decorticații, s. f. Decorticare. – Din fr. décortication, lat. decorticatio.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
DECORTICÁȚIE s. f. decorticare. (< fr. décortication, lat. decorticatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DECORTICÁȚIE s.f. Decorticare. [Gen. -iei. / cf. fr. décortication, lat. decorticatio].
Sursa: Dicționar de neologisme
decorticáție (rar) (-ți-e) s. f., art. decorticáția (-ți-a), g.-d. art. decorticáției; pl. decorticáții, art. decorticáțiile (-ți-i-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DECORTICÁȚIE, decorticații, s. f. (Rar) Decorticare. – Din fr. décortication, lat. decorticatio.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 