DECOLMATÁ, decolmatez, vb. I. Tranz. A curăța canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgătoare. – Din fr. décolmater.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DECOLMATÁ vb. tr. a îndepărta materialul aluvionar depus pe fundul unui curs de apă, canal sau bazin. (< fr. décolmater)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DECOLMATÁ vb. I. tr. (Tehn.) A deznisipa. [< fr. decolmater].
Sursa: Dicționar de neologisme
*decolmatá (a ~) vb., ind. prez. 3 decolmateázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DECOLMATÁ, decolmatez, vb. I. Tranz. A curăța canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgătoare. – Din fr. décolmater.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)