Cautam colaborator matematica

Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele danie:

DÁNIE, danii, s. f. (Înv.) Faptul de a dărui (avere, bani etc.); (concr.) dar2, donație. ◊ Hrisov (sau act) de danie = act prin care se întărește în scris o donație. ◊ Expr. A face danie (cuiva) = a dărui averea (cuiva). – Din sl. danije.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

dánie (dánii), s. f.1. Donație. – 2. Pomană, ofrandă. Sl. danije „donație”, de la dati „a da” (Cihac, II, 90). – Der. dănos, adj. (generos, darnic), cf. sl. danŭ „donat” (Candrea); dănui, vb. (înv., a face donație).
Sursa: Dicționarul etimologic român


dánie f. (vsl. daniĭe, d. dati, a da. V. dajdie). Donațiune, maĭ ales pioasă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

dánie (-ni-e) s. f., art. dánia (-ni-a), g.-d. art. dániei; pl. dánii, art. dániile (-ni-i-)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

danie f. donațiune pioasă, legat de binefacere. [Slav. DANIĬE].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DÁNIE, danii, s. f. (Înv.) Faptul de a dărui (avere, bani etc.); (concr.) dar2, donație. ◊ Hrisov (sau act) de danie = act prin care se întărea în scris o donație. ◊ Expr. A face danie (cuiva) = a dărui averea (cuiva). – Din sl. danije.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)