Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele dajnic:

DÁJNIC, -Ă, dajnici, -ce, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care plătea dajdie; birnic, contribuabil. – Dajdie + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



dájnic m. (din. dajdnic, d. dajdie). Care plătește dajdie, birnic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

dájnic adj. m., s. m., pl. dájnici; adj. f., s. f. dájnică, pl. dájnice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

dajnic a. contribuabil: săteni dajnici.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DÁJNIC, -Ă, dajnici, -ce, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care plătea dajdie; birnic, contribuabil. – Dajdie + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)