Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele dădacă:

dadácă V. dădacă.
Sursa: Dicționaru limbii românești



DĂDÁCĂ, dădace, s. f. Femeie angajată pentru creșterea și îngrijirea copiilor mici. ◊ Expr. A face pe dădaca = a-și asuma rolul de a asista, de a îndruma și de a îngriji pe cineva, în special pe un copil. – Din ngr. dadá, tc. dadı (influențat de neneacă, babacă, duducă etc.).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

dădácă f. pl. e (ngr. turc. dadá, id., cu suf. -că, ca și’n duducă, neneacă, babacă. V. dadă). Bonă, guvernantă, îngrijitoare de copiĭ. – În est dadacă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

dădácă s. f., g.-d. art. dădácei; pl. dădáce
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

dădacă f. îngrijitoare de copii. [Lit. femeie bătrână: titlu onorific].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DĂDÁCĂ, dădace, s. f. Femeie angajată pentru creșterea și îngrijirea copiilor mici. ◊ Expr. A face pe dădaca = a-și asuma rolul de a asista, de a îndruma și de a îngriji pe cineva, în special pe un copil. – Din ngr. dadá, tc. dadı (influențat de neneacă, babacă, duducă etc.).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)