CURIÁL, -Ă, curiali, -e, adj. Care aparține aceleiași curii1; referitor la o curie1; de curie1. [Pr.: -ri-al] – Din lat. curialis, fr. curial.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CURIÁL, -Ă I. adj. care aparține aceleiași curii1 (1), referitor la o curie1 (1). II. s. m. membru al unei curii1 (1). (< lat. curialis, fr. curial)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CURIÁL, -Ă adj. Care aparține aceleiași curii, referitor la o curie. [Pron. -ri-al. / < lat. curialis].
Sursa: Dicționar de neologisme
*curiál, -ă adj. (lat. curialis). De curie, al curiiĭ: preuțĭ [!] curialĭ. S. m. Din aceĭașĭ curie cu altu.
Sursa: Dicționaru limbii românești
curiál (-ri-al) adj. m., pl. curiáli; f. curiálă, pl. curiáleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CURIÁL, -Ă, curiali, -e, adj. Care aparține aceleiași curii1; referitor la o curie1; de curie1. [Pr.: -ri-al] – Din lat. curialis, fr. curial.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)