Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele cuprins:

CUPRÍNS1, (I 2, II) cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ♦ Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: copríns s. n.] – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

cupríns, -ă adj. Prins: cuprins de frică. Cucerit: cetate cuprinsă. Bogat: țăran cuprins. S. n., pl. urĭ. Întindere, suprafață: în tot cuprinsu țăriĭ. Conținut: cuprinsu uneĭ oale, uneĭ cărțĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

cupríns (cu-prins) s. n., pl. cuprínsuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CUPRÍNS1, cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ** Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: copríns s. n.] – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CUPRÍNS1, (I 2, II) cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ♦ Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: copríns s. n.] – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

cupríns, -ă adj. Prins: cuprins de frică. Cucerit: cetate cuprinsă. Bogat: țăran cuprins. S. n., pl. urĭ. Întindere, suprafață: în tot cuprinsu țăriĭ. Conținut: cuprinsu uneĭ oale, uneĭ cărțĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

cupríns (cu-prins) s. n., pl. cuprínsuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CUPRÍNS1, cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ** Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: copríns s. n.] – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

cuprins - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul cuprinde