CUPÍU, cupiuri, s. n. Bilet de hârtie cu imprimare specială (emis ca monedă sau ca ban cu anumită valoare nominală). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
CÚPIU s. n. bilet de bancă, cu imprimare specială, emis ca monedă cu o anumită valoare nominală.
Sursa: Marele dicționar de neologisme
cupíu s. n., art. cupíul; pl. cupíuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CUPÍU, cupiuri, s. n. Bilet de hârtie cu imprimare specială (emis ca monedă sau ca ban cu anumită valoare nominală). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 