CULMINÁNT, -Ă, culminanți, -te, adj. Care culminează. ◊ Punct culminant = momentul cel mai important în desfășurarea unei acțiuni, a unui fenomen etc. – Din fr. culminant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CULMINÁNT, -Ă adj. care culminează. ♦ punct ~ = momentul de cea mai mare încordare al unei acțiuni. (< fr. culminant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CULMINÁNT, -Ă adj. Care culminează, ajuns la apogeu; culminativ. ◊ Punct culminant = a) punctul cel mai înalt al unui loc; b) momentul de cea mai mare încordare al unei acțiuni. [< fr. culminant].
Sursa: Dicționar de neologisme
*culminánt, -ă adj. (fr. culminant). Care culminează, cel maĭ înalt: punct culminant.
Sursa: Dicționaru limbii românești
culminánt adj. m., pl. culminánți; f. culminántă, pl. culminánteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită culminant a. la culme, cel mai înalt: punct culminant.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CULMINÁNT, -Ă, culminanți, -te, adj. Care culminează. ◊ Punct culminant = momentul cel mai important în desfășurarea unei acțiuni, a unui fenomen etc. – Din fr. culminant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)