Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele culisa:

CULISÁ, culiséz, vb. I. Tranz. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. V. glisa.Intranz. Ușa culisează. – Din fr. coulisser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



CULISÁ vb. intr. (despre piese mobile) a aluneca pe culise (2); a glisa. (< fr. coulisser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CULISÁ vb. I. intr. (Tehn.; despre piese mobile) A aluneca pe culise (2) [în DN]. [< fr. coulis-mobile].
Sursa: Dicționar de neologisme

culisá (a ~) vb., ind. prez. 3 culiseáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

CULISÁ, culiséz, vb. I. Tranz. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. ◊ Intranz. Ușa culisează. – Din fr. coulisser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CULÍSĂ, culise, s. f. 1. Spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă. 2. Fig. (La pl.; peior.) Dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt; mașinație, înscenare, intrigă. ◊ Loc. adv. În culise = în ascuns, în secret. 3. Scobitură rectilinie de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă; p. ext. piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri. – Din fr. coulisse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

CULÍSĂ s. f. 1. parte a unei scene de teatru înapoia decorurilor. ◊ (fig.; pl.) aranjament secret, dedesubturile unei situații, acțiuni. ♦ în ~ e = în ascuns, în secret. 2. scobitură dreaptă în care alunecă o piesă mobilă; ghidaj. 3. partea mobilă a tubului unui instrument muzical de suflat din alamă. 4. tiv, pliu la o haină, la o stofă, prin care trece un cordon ori un șiret ce se strânge. 5. (fin.) bursă neoficială care funcționează pe lângă bursa oficială, la care se efectuează tranzacțiile cu valorile mobiliare neadmise la cotare. (< fr. coulisse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CULÍSĂ s.f. 1. Parte a scenei situată înapoia decorurilor. ♦ (Fig.; la pl.) Ceea ce se ascunde înapoia unui fapt, unui eveniment; dedesubturile unei situații. 2. Scobitură dreaptă în care alunecă o piesă mobilă; ghidaj; (p. ext.) piesă care alunecă de-a lungul acestei scobituri. ♦ Partea mobilă a unui instrument de suflat din alamă. [< fr. coulisse].
Sursa: Dicționar de neologisme

*culísă f., pl. e (fr. coulisse, d. couler, a curge). Pl. Intrările și ieșirile din laturile sceneĭ, pe unde apar și dispar actoriĭ. Fig. Locu unde se prepară ceva, dar de unde nu se arată de cît [!] ceĭa ce trebuĭe să se vadă: culisele politiciĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

culísă s. f., g.-d. art. culísei; pl. culíse
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

culisă f. 1. pervaz, acoperit cu pânză zugrăvită și mobilă, care formează decorațiunea unui teatru, la stânga și la dreapta scenei; 2. spațiu coprins între culise.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CULÍSĂ, culise, s. f. 1. Spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă folosit și pentru a sugera cadrul unde se petrec sau se hotărăsc unele acțiuni dramatice la care publicul nu asistă. 2. Fig. (La pl.; peior.) Dedesupturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt; mașinație, înscenare, intrigă. ◊ Loc. adv. În culise = în ascuns, în secret. 3. Scobitură rectilinie de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă; p. ext. piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri. – Din fr. coulisse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)