Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele cuțu:

CÚȚU interj. Strigăt cu care se cheamă câinii (mici). ♦ (Substantivat, m.) Cățel. ◊ Expr. (Fam.) Să-mi zici (mie) cuțu dacă... = să mă tratezi ca pe un câine dacă... – Cf. bg., scr. kuče, magh. kuszi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



cúțu interj.1. Servește pentru a chema cîinii. – 2. (S. m.) Cîine, cățel. – Var. (1) cuciu. Creație expresivă, comună unui număr mare de limbi; cf. it. cuccio (sicil. guzzu, calabr. coci-coci, cuci-cuci, calabr. cucciu „cîine”), astur. cuzo „pui de cîine”; gal. cuz-cuz, alb. kuč, ngr. ϰούτσι-ϰούτσι, tc. küçük „cățeluș”, bg., sb. kuče, mag. kuszi.Der. cuță, s. f. (cățelușă); cuțuire, s. f. (Olt., codoașă).
Sursa: Dicționarul etimologic român

cúțu1 s. m., g.-d. lui cúțu
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cúțu2/cúțu-cúțu interj.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cuțu! int. cu care se chiamă cățeii. ║ m. nume familiar dat câinelui: să-mi zici cuțu AL. [Onomatopee].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CÚȚU interj., s. m. 1. Interj. (Adesea repetat) Strigăt cu care se cheamă câinii (mici). 2. S. m. Cățel. Expr. (Fam.) Să-mi zici (mie) cuțu dacă... = să mă tratezi ca pe un câine dacă... – Cf. bg., sb. kuče, magh. kuszi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)