CROIÁLĂ, croieli, s. f. 1. Felul cum este croită o haină; tăietură, croi1. 2. Fig. Fel de a fi; caracter. 3. (Înv.) Plan, arhitectură. [Pr.: cro-ia-] – Croi2 + suf. -eală.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a croĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea și modu de a croi: haĭna are croĭală bună. Fig. Formă, tip: urîtă croĭală de om!
Sursa: Dicționaru limbii românești
croiálă s. f., g.-d. art. croiélii; pl. croiéliSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CROIÁLĂ, croieli, s. f. 1. Felul cum este croită o haină; tăietură, croi1. 2. Fig. Fel de a fi; caracter. 3. (Înv.) Plan, arhitectură. [Pr.: cro-ia-] – Croi2 + suf. -eală.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)