CRIMINALÍST1, -Ă, criminaliști, -ste, s. m. și f. Specialist în criminalistică. – Din fr. criminaliste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CRIMINALÍST2, -Ă, criminaliști, -ste, s. m. și f. (Înv.) Criminal2 (2). – Criminal2 + suf. -ist.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
CRIMINALÍST, -Ă s. m. f. jurist specialist în criminalistică. (< fr. criminaliste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CRIMINALÍST, -Ă s.m. și f. Specialist în criminalistică. [< fr. criminaliste].
Sursa: Dicționar de neologisme
*criminalíst, -ă s. și adj. Care se ocupă de crime: Beccaria fu un mare criminalist.
Sursa: Dicționaru limbii românești
criminalíst s. m., pl. criminalíștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită criminalist m. cel ce scrie asupra materiilor criminale sau care le cunoaște bine.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CRIMINALÍST1, -Ă, criminaliști, -ste, s. m. și f. Specialist în criminalistică. – Din fr. criminaliste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) CRIMINALÍST2, -Ă, criminaliști, -ste, s. m. și f. (Înv.) Criminal2 (2). – Criminal2 + suf. -ist.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)