Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele cretin:

CRETÍN, -Ă, cretini, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de cretinism; imbecil, idiot. ♦ (Om) stupid, absurd. – Din fr. crétin.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



CRETÍN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de cretinism. ◊ stupid, imbecil, idiot. (< fr. crétin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

CRETÍN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de cretinism. ♦ Stupid, imbecil, idiot. [< fr. crétin].
Sursa: Dicționar de neologisme

*cretín, -ă s. (fr. crétin, d. chrétien, creștin, cum li s´aŭ părut Francejilor aceĭ creștinĭ vechĭ care se țineaŭ numaĭ de post și rugăcĭune). Idiot rachitic [!] și gușat. Fig. Idiot, tîmpit.
Sursa: Dicționaru limbii românești

cretín adj. m., s. m., pl. cretíni; adj. f., s. f. cretínă, pl. cretíne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cretin m. 1. cel afectat de cretinism; 2. fig4. om stupid.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CRETÍN, -Ă, cretini, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de cretinism; imbecil, idiot. ♦ (Om) stupid, absurd. – Din fr. crétin.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)