CRESTOMATÍE s. f. v. crestomație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CRESTOMATÍE s.f. v. crestomație.
Sursa: Dicționar de neologisme
*crestomatíe și -țíe f. (vgr. hrestomátheia, d. hrestós, de bună calitate, și mantháno, învăț. V. hristoitie). Colecțiune de bucățĭ alese din buniĭ prozatorĭ și poețĭ. V. antologie.
Sursa: Dicționaru limbii românești
CRESTOMATÍE s. f. v. crestomație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) CRESTOMAȚÍE, crestomații, s. f. Culegere de texte din diferiți autori, reprezentative pentru valoarea lor filologică, istorică, documentară etc.; analecte. [Var.: crestomatíe s. f.] – Din fr. chrestomathie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CRESTOMAȚÍE s. f. culegere de texte reprezentative (filologice, istorice, documentare) din autorii clasici ai unei literaturi sau ai mai multora, destinată în special învățământului. (< fr. chrestomathie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CRESTOMAȚÍE s.f. Culegere de texte (mai ales din autorii clasici). [Gen. -iei, var. crestomatie s.f. / < fr. chrestomathie, cf. gr. chrestomatheia < chrestos – util, mathein – a învăța].
Sursa: Dicționar de neologisme
crestomațíe s. f., art. crestomațía, g.-d. art. crestomațíei; pl. crestomațíi, art. crestomațíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită crestomație f. culegere de bucăți alese, în proză mai cu seamă, din autorii clasici.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CRESTOMAȚÍE, crestomații, s. f. Culegere de texte din diferiți autori, reprezentative pentru valoarea lor filologică, istorică, documentară etc.; analecte. [Var.: crestomatie s. f.] – Din fr. chrestomathie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)