Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele cratimă:

CRÁTIMĂ, cratime, s. f. Semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire. – Din ngr. krátima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



CRÁTIMĂ s. f. semn grafic (-) servind pentru a lega două cuvinte ce se pronunță împreună, pentru a despărți un cuvânt în silabe etc.; liniuță de unire. (< ngr. kratima)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

crátimă (crátime), s. f. – Liniuță de unire. Ngr. ϰράτημα „acțiunea de a ține” (Cihac, II, 652).
Sursa: Dicționarul etimologic român

crátimă f., pl. e (ngr. krátima, legătură, d. krátos, putere. V. demo-crat). Trăsătură de unire, linioară (în tipografie).
Sursa: Dicționaru limbii românești

crátimă s. f., g.-d. art. crátimei; pl. crátime
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

cràtimă f. (în tipografie) pauză ori linie ce desparte silabele unei vorbe. [Gr. mod.].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CRÁTIMĂ, cratime, s. f. Semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire. – Din ngr. krátima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)