COVELÍNĂ s. f. Sulfură naturală de cupru, metalică, moale, de culoare albastră-violet, frecventă în zonele de alterare a zăcămintelor cuprifere. – Din fr. covelline, it. covellina.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COVELÍNĂ s. f. sulfură naturală de cupru. (< fr. covelline, it. covellina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COVELÍNĂ s.f. Sulfură naturală de cupru. [< fr. covelline, it. covellina, cf. Niccolo Covelli – mineralog italian].
Sursa: Dicționar de neologisme
covelínă s. f., g.-d. art. covelíneiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită COVELÍNĂ s. f. Sulfură naturală de cupru, metalică, moale, de culoare albastră-violet, frecventă în zonele de alterare a zăcămintelor cuprifere. – Din fr. covelline, it. covellina.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)