CORALIÉR, -Ă, coralieri -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii. 2. Adj. De coralieri (1), care are caracterul coralierilor; format din coralieri. [Pr.: -li-er] – Din fr. coralliaires.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CORALIÉR, -Ă I. adj. referitor la coralieri; format din corali; coralian. II. s. m. pl. antozoare. (< fr. coralliaire/s/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CORALIÉR, -Ă adj. De coral; format din corali; care are aspectul coralului. [Pron. -li-er. / cf. fr. coralliaires, corallien].
Sursa: Dicționar de neologisme
coraliér1 (de coralier2) (-li-er) adj. m., pl. coraliéri; f. coraliéră, pl. coraliéreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită coraliér2 (-li-er) s. m., pl. coraliériSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CORALIÉR, -Ă, coralieri, -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii. 2. Adj. De coralieri (1), care are caracterul coralierilor; format din coralieri. [Pr.: -li-er] – Din fr. coralliaire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)