CONVERTÓR, convertoare, s. n. Circuit electronic cu un singur tub electronic, care realizează transformarea frecvenței semnalelor incidente în radioreceptoare. – Din engl. converter.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CONVERTÓR s. n. organ al sistemelor de reglare automată sau al aparatelor ori instrumentelor de măsură electrice, care transformă datele dintr-o formă într-o altă formă de reprezentare, fără a modifica valoarea informației. (< engl. converter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CONVERTÓR s.n. Adaptor pentru recepția undelor ultrascurte cu superheterodină normală. [< engl. converter, germ. Konverter].
Sursa: Dicționar de neologisme
convertór s. n., pl. convertoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CONVERTÓR, convertoare, s. n. Circuit electronic cu un singur tub electronic, care realizează transformarea frecvenței semnalelor incidente în radioreceptoare. – Din engl. converter.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)