CONVERSÁ, conversez, vb. I. Intranz. A sta de vorbă cu cineva, a întreține o convorbire; a discuta. – Din fr. converser, lat. conversari.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CONVERSÁ vb. intr. a vorbi cu cineva, a susține o conversație. (< fr. converser, lat. conversari)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CONVERSÁ vb. I. intr. A vorbi cu cineva, a discuta, a susține o conversație. [< fr. converser, cf. lat. conversari].
Sursa: Dicționar de neologisme
conversá (a ~) vb., ind. prez. 3 converseázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită conversà v. a sta de vorbă cu cineva.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CONVERSÁ, conversez, vb. I. Intranz. A sta de vorbă cu cineva, a întreține o convorbire; a discuta. – Din fr. converser, lat. conversari.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) CONVÉRSĂ (‹ fr., lat.) s. f. (LOG.) Termen denumind concluzia unei interferențe imediate obținute prin operația de conversiune; rezultatul conversiunii.Sursa: Dicționar enciclopedic
Forme flexionare:
conversa - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul convers
conversă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul convers