CONTUZIÚNE s. f. v. contuzie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CONTUZIÚNE s.f. v. contuzie.
Sursa: Dicționar de neologisme
*contuziúne f. (lat. contúsio, -ónis. V. contundent). Rană, vînătaĭe, lovitură, vătămare produsă de un corp contundent. – Și -úzie.
Sursa: Dicționaru limbii românești
contuziune f. vătămare produsă de un corp contundent.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CONTUZIÚNE s. f. v. contuzie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)